POSTUL SÂNPETRULUI

- Vecină, dragă vecină! Ai ținut postul ăsta? se trezi Uța întrebând -o pe Lala

- Ce post prinzi, vecină? Că numai la posturi înalte, te gândești! Acum ai început să prinzi și posturi străine?

- Păi, luna asta n-a fost post mare? Tu nu te uiți în calendar?

- Lasă-mă, fato, nu-mi fă, și tu, capul, calendar! Ai ținut odată, post, și te fălești, parcă ești curca-n lemne! Glumesc, fato, am ținut post, ca toată lumea! Ce, crezi că-s o balegă  mică și proastă, să nu știu de Postul Sânpetrului? Să știi că am fost mai mare, la viața mea. Știam să leg și două propoziții - A plus B  egal C!

- Și pe ăștia doi apostoli, de unde îi știi?

- De la mama și de la bunica! Mama spunea că Sfânt Petru e piatra de temelie a credinței, iar bunica arunca cu melesteul, după ea, că Sfânt Pavel este “vas ales al alegerii dumnezești”! Cică unul , Dero...!

- Nero!

- ...nărodul ăla de împărat, prieten cu pompierii, că a dat foc Rromei, i-a omorât pe-amândoi, să-i dea exemplu, să nu mai spună bancuri politice! Să nu mai critice guvernul, că nu știe a vorbește corect! Să nu mai minciunească lumea, că e scumpe prețurile!

- Nu era vorba de creștinism?

- Bine că nu era vorba de cretinism, că avem destui din ăștia! Ce e de mirare, e că pe Pavelică îl chema, inițial, Saul și a cam omorât credincioși, până i-a venit mintea la cap, ca să nu-i fie de ciolane. Îl știi pe Ștefan?

-  Factorul?

-  Nu, fa, sfântul Ștefan!  Se pare că Saul ăsta, înainte de a-și lua carte de identitate pe numele nou, Pavel, i-a făcut o bucurie lui Sf. Ștefan! Apoi a venit Hristos, de l-a luat la șuturi, că de ce-l prigonește?  Așa că s-a creaștinizat, cum ar zice Veorica! Știi că i se mai spune și Apostolul Neamurilor? O fi din cauza că și-a pus neamurile în posturi cheie, mai puțin, puse la postit?

-  Apoi, nici de Sf. Petru nu mi-e rușine, nu e el, ăla, care s-a lepădat de Hristos? Și doar l-a avertizat c-o să fie șulfă?!? Ca la noi, îi spui că-i  un măgar și el, nimic! Nu ca Petru, care devine cel mai important apostol și sfetnicul lui Dumnezeu! O fi avut și el, TELDRUM-ul lui? că nu degeaba se spune că ține cheile Raiului și trebuie să asigure hrana animalelor sălbatice!  Eu cred asta, multe animale sălbatice mai hrănim, degeaba!

- Se spune că Sfinții Petru și Pavel stau în lună, unu-n dreapta, altu-n stânga!

- Păi, dacă-s sfinți! N-avem noi, norocul ăsta, să mai plece câte unul, dintre ăștialalți,  de-ai noștri, la dracu-n praznic! Pe lună sau oriunde! Că parcă-s la ciclu! Odată pe lună!

- Am aprins o lumânare și am spus rugăciunea de Sânpetru! M-a apucat o liniște sufletească, ceva de speriat, mă simt mai ușoară cu 3 kile, că m-am curățat de păcate, și parcă nu mă mai înjunghie-n coșul pieptului, ci în pieptul coșului! Se pare că e adevărat, rugăciunea te vindecă de boli!

- Las’ că te liniștesc ăștia, fără  rugăciuni! O să rămâi numai cu ele!

- Sfânt Petru e cu grindina?

- Că doar n-o fi cu PSD-ul! Sau cu PNL-ul, USR, etc? El circulă ca tot omul normal, pe jos! Se spune că arată ca un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte. Și guvernează! Guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

- O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol. Ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU.

- În această zi se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

- Care lupi? Ăia de la Zoo sau ăia care ne fac zile fripte?

- Cine se trezeşte de dimineaţă, în fiecare zi de post, pentru a vedea răsăritul Constelaţiei Cloşca, va avea tot anul parte de bine şi i se vor împlini toate dorinţele.

- Chiar toate? Că eu m-am rugat și tot nu trece moțiunea de cenzură?

- Pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele şi strâmbă trupul femeii pe care o găseşte lucrând.

- Aha! de aia nu mai muncea nimeni, se pare că munca strâmbește tot!

- În zilele de post ale Sampetrului, la ţară se respectă obiceiul ca mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească minţile copilelor.

- Ce să mai zăpăcească, soro, nu-s destul de zăpăcite și-așa? Ca noi toți?

- Oare de ce, în orice zi de sărbătoare, mică, mare, mijlocie, noi trebuie să ne gândim la ceva urât?

- Pentru că ni-i gândul la prostii, așa cum ne-au învățat alții! Nu știm decât să băgăm în maț și să ne jeluim! Noi, pozitiv, nu putem gândi decât când suntem beți! Uite, nici azi nu putem să ne abținem și să spunem, din tot sufletul:

La mulți ani, Petru, Petre și Paul, Paula, Petronela și Petruța!