PE NOI, CINE NE APĂRĂ?

  Cu cîteva zile îndărăt, mi-a sărit în iris, de pe FB, o postare cu o tănțică care cotonogea o mașină de lux, prin Bucureștiul zilelor noastre. I se pusese bunătate de pată, pe mașina omului, pe care o altoia c-un par, băț, sau ceva asemănător, supărată că era tricicleta aia parcată unde nu-i convenea damei, ea zicând că e pe trecerea de pietoni, dar eu nu sunt convins de așa ceva, cum nu erau nici cei care au surprins-o în exercițiul foncțiunii! Deși voi fi legat la stâlpul infamiei și stropit cu agheazmă mare, să iasă necuratul din neînsemnatul, pardon ! resemnatul, m-aș opri nițel la cei care nu au boii acasă, ci-i joacă-n deplasare: dama cu măciuca părea scăpată dintr-un loc păzit, unde stătea pe motive de sănătate! Hai să nu mai fim, din nou, pudici și transpirați, dar subiectul cu persoanele cu ceva dizabilități e ocolit mai ceva ca interpretarea prezicerilor lui Nostradamus! Cum, de altfel, sunt și alte subiecte de intersex public, cum ar fi neajunsurile interetnice, soarta mușcăcioșilor maidanezi, ajutorul nesocial, cum să scapi de sărăcie și de trombonism, etc!

            Doamne! ce mardeală a dat dama, la faruri și caroserie! Și când au intervenit oamenii străzii, au scăpat nebătuți, eu, unul, nu îndrăzneam s-o întreb cu ce se ocupă, având în vedere spumele sale de la gură! Revoltată, s-a dat la lume, sugerând că ea nu e întreagă, ci parțială, și că pe tanti legea o apără, cum nu ne apără pe noi, ăștia cu toți boii acasă! Mi-am mai adus aminte de ce-mi povestea fiică-mea, cu alte câteva zile înainte de Bătălia de la Fița pe Roți: se pare că aia nu era singura nebună, fata mea mi-a spus că a mers, tot prin București, în RATBB, cu o altă dezechilibrată, care înjura, de cădeau urechile, cu tot cu păr, și care a speriat și doi puști, care au îndrăznit să-i ceară să se calmeze!

            Ce mare brânză, tangentă de beta?? Pentru că respectivă deraiată, după ce și-a făcut numărul, a vorbit la telefon cu o persoană normală, căreia i-a povestit ce tare-i ea în figuri! Atunci, se pune întrebarea - întrebătoare  -  oare toți care zic că au ceva la scufie, chiar au? Sau sunt și persoane care mimează răpciuga, ca să capete empatia celorlalți? Toți cei care ocupă scaunele alea oficiale, speciale, din mijloacele de transport și alte locuri pudice, chiar or fi cu problemuțe, sau doar își bat joc de noi, sub protecția legii? Și dacă au ceva la mansardă, unde sunt cei care iau bănuțul, ca să aibă grijă de personaj? Cum să lași asemenea pericol, liber și nevătămat, pe arterele patriei și pe venele celor care se mai cred, încă, normali? Se exclud persoanele care sunt duse cu caiacul și care nu recunosc că-i așa, cred că fiecare dintre noi se crede normal, iar unii nu vor să recunoască că sar pârleazul comportamental, așa, de chix!

            Deci, care-i șpârla cu cocârla – dacă pe cei cu probleme îi apără legea, pe noi, cei cu problemele rezolvate, cine ne mai apără, Hau-Hau?!? Cum să lași nesupravegheat un omuleț dintre ăștia care, iute, scoate cuțitul și te operează, pe gratis, de hernie și de gâlci? Ăștia n-ar trebui să stea în așezăminte speciale, bine sedați și cuminți - cuminți?

            Cred că e cunoscută domnița din piața Sf. Ilie, aia care - ți sparge capul cu ce-i cade-n mână! Personal, nu am avut niciun contact cu ea, dar mi s-a povestit ce agresivă este și ce repertoriu de înjurături are la activ! Și iar nu e mult de când o cunoștiință de-a mea s-a trezit “spălat pe față” , de ea, cu ceva cuvinte legate de origini, iar când a vrut s-o fugărească, s-a trezit amenințat, iar “o persoană de bine” l-a înregistrat și l-a pasat poliției române, fără să-i pese că damicela scotea bolovanul din teacă, mai repede decât pistolarii Vestului Sălbatic, rapănul lor de pistol! Alo! voi ăștia, de bine, nu vreți să încercați să opriți cu capul vreun cataroi mai măricel, să simțiți că trăiți bine, cu capul spart?

            Deci, ce facem cu întrebarea asta retorică - PE NOI, CINE NE APĂRĂ? Pentru că și câinii au mai multe drepturi și sunt mai cheltuitori cu banul public, decât noi, omuleții verzi! De ciudă!

            Cu toată stima pentru Dragoș Pătraru, dar, când l-am auzit comentând la faza cu polițistul din Vaslui, ars de judecători pentru că l-a terfelit pe hoț, de drepturile sale umanitare, mi s-a zbârlit mustața și părul din sutien - cum adică, i-a adus un afront, hoțului? Cum? este, și el, om și are drepturi? Dreptul la imagine? De ce să-l care pe hoț, legat, printre oameni furioși, în afara serviciului? Dar neica hoțul, când a lăsat-o pe băbuța care a vândut trei rațe-n târg, fără bani de rată, ce drepturi a respectat? Când hoțul intră în casă peste tine, tu nu poți să-i încalci drepturile, el poate, de aia invită-l la cafea, iar, la plecare, dă-i, drept souvenir, portofelul! Sau, mai cool! intră peste tine și tu nu poți să-i rupi un picior, nici polițistul nu poate, că UE zice că n-avem condiții în pușcării, de aia ne lasă-n libertate condiționată!

            Fără discriminări politice, cei care fac legi par a fi infractori, de aia le fac cu izmenele, pe dos! Se gândesc la golăniile lor, nu la siguranța cetățeanului, ca să vorbim șarmant, despre fraierul plătitor de taxe! Iar, după fazele de mai sus, nu-ți mai vine să ieși din beci, așa că-i înțeleg pe cei care merg la cumpărături cu săbii și topoare! Avem exemple, nu-i așa? Și să nu mai înjurăm așa des polițiștii, că, uite de-aia! li se rupe de noi aștialalți, cum zice ăl’ care are drepturi! Că legea e bună, da-i nebună!

            Și, totuși, pe noi cine ne apără?