În
ziua în care s–a născut Jambon (nume adevărat Titel F.), ursitoarele erau fie
bete – cuc și altă păsărică, ori
câștigaseră la loto! Nu se explică, altfel, situația, decât ca o eroare
–dacă la unii mai boscorodeau și ceva nasol, lui Jambon i-au spus numai de
bine! Tot!
Porecla
de Jambon a primit-o la trei zile după l-a înțărcat barza, mumă-sa nu era
acasă, plecase prin vecini, de vreo trei zile. Taică-său, din apriga breaslă a
căruțașilor, tocmai ce cumpărase produsul respectiv, destinat să astupe,
parțial, gura mare, a celor 5 membri ai familiei, fără mă-sa! Căruțașul ignora
dezvoltarea tehnicii și apariția computerelor, el vroia, în continuare, să
aibă calul lui, ce-i asigura porția zilnică de cocârț, plus cheltuielile!
Pentru astea, era în stare să iasă și-n ploaie, să se târască prin noroi și să
bea acetonă! Le-a propus celor de la NASA, să le care navele spațiale, cu
căruța, numai cocârț să iasă! Noroc că n-au acceptat!
Copilul,
din două hăpăituri și trei mârâituri, la câine, a terminat ditamai bucata de
jambon, de unde i-a rămas și porecla! Taică-său, vestit prin crizele de nervi,
stârnite de seceta prelungită, îi mai mardea pe ceilalți, dar, la Jambon,
numai o dată a încercat, când acesta avea vreo 14 ani! Trei zile a visat numai
cai verzi, cu agrafe-n păr, plimbându-se pe pereți! Puștiul avea mâna grea,
mână care i-a influențat viața viitoare!
Până la 16 ani, Îngerul său păzitor
l-a păzit, mai ceva decât pe tezaurul de la ruși! Când Jambon, copil cuminte,
cu minte și frumușel, foc! a luat-o pe ulei! I-a intrat în cap că e bun la
bătaie și s-a apucat de K1! Unde, doi ani mai târziu, era printre cei mai
buni, i se prevedea o carieră minunată!
Cred
că îngerul lui păzitor avea ceva probleme de sănătate, în perioada în care
Jambon s-a apucat de băutură, fetițe și etnobotanice! Prima mare competiție a
fost urmată de o spitalizare în gips, n-a apucat să facă mare lucru, era muci,
de când a ajuns la sală! Prietenii au lansat vorba că băuse niște otravă,
pentru că fusese înșelat de o putoare! N-a ținut, fusese văzut, în noaptea
premergătoare meciului, urinând pe o Salvare, apoi pe propriii săi pantaloni!
Următoarele
meciuri l-au propulsat în galeria marilor monștri ai canalelor necurățate,
pentru că numai figură de luptător nu mai avea, cu mucii pe figură!
Eșecurile
nu l-au învățat minte, ba l-au aruncat, și mai tare, în spatele drogurilor,
brațele fiind ocupate cu alte personaje mai de soi!
Și-a
făcut mica lui gașcă, gang format din doi nasoi și-un clămpăug, toți aburiți
26, din 24! Acum sunt la fel, ies din casă numai să se aprovizioneze, restul e
pauză!
Acum două săptămâni, l-a părăsit Îngerul Păzitor,
sătul să-i tot miroase picioarele încrustate în ciorapi și să-i vadă căutătura, de lunatic! S-a prins de asta, abia când s-a așezat în calea unuia, să nu-l
lase să treacă! Nu știa că ăla tocmai decolase din pușcărie, unde locuise
pentru tâlhărie și omor! Abia când s-a trezit în grădina cuiva, plin de sânge
și cu dinții din față, la borcan, Jambon s-a prins că nu-și găsise omul! Până
atunci, rupsese oase la vreo 10 -11 fraieri, dar norocul lui se terminase
lamentabil, mai ales că un picior cotea ciudat, spre stânga!
Târându-se ca un infanterist, ajunse în curtea
prietenei lui, pe care parcă o mai întâlnise undeva, în ultimele zile! Nu vroia
decât un pat și o mână caldă, pe frunte!
S-a trezit cu un picior în fund și o coadă de lopată,
pe cârcă, după ce a ascultat, sub geamul iubitei, timp de vreun sfert de oră,
gemetele ei de plăcere! Toate, la pachet, de la un prieten de-al lui, ce găsise
de cuviință să-i ia locul în pat, post pe care îl evitase în ultimele luni!
La spital, i-au pus piciorul la locul lui, l-au pus și
pe el, tot la locul lui, în căruța lui taică-său, și așa a ajuns acasă! Acasă la
unul din gang, că era ziua lu' ăla!
S-au apucat frații, de băut, până n-au mai avut ce! Și
au hotărât să plece după provizii! La magazinul din cartier, unde, nu de mult,
uitaseră să plătească! Convinși că isprava nu avea urmări, l-au cărat pe Jambon
la magazin, el fiind cel mai răsărit dintre ei și mare caftitor!
Chiar că Îngerul dezertase, în ziua aia, pentru că,
la casă nu mai era pișpirica de vânzătoare, de data trecută, ci soțul ei
binevoitor, un animal de 2 metri, atât în înălțime, cât și în lățime! Și care i-a recunoscut, de pe camerele de supraveghere!
S-au convins că omul era supărat, rău, după ce le-a
rupt, ce-a prins, mai ales că, proștii! au intrat, urlând cântece de vitejie și
cerând răzbunare! Nici un înger nu era la post!
Jambon e, acum,
la spital, unde așteaptă să se repare! Nu știe cum va funcționa mai departe și
nici dacă tijele din el nu-l vor încurca la tribunal, unde trebuie să fie
judecat pentru tâlhărie!
Îngerul Păzitor a mai venit odată, dar, cum Jambon a
insistat să-i aducă niște botanice, s-a făcut că-i face pe plac! Și dus a fost!
Au și îngerii ăștia, obrazul lor, nu stau cu orice
maimuțoi! Clientelă, au, slavă Domnului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu