Vă mai amintiți de Don Tupeu, din miniseria TUPEUL ȘI NESIMȚIREA? Ei
bine! Prin august a.c. s-a dus la mare! Și pentru că pe litoralul românesc era
binecunoscut și foarte căutat, deoarece aprovizionase toate hotelurile cu carne
de pasăre destinată animalelor de casă (căini, pisici și papagali!), datorită
pântecăraiei ce dăduse peste turiști, și-a zis că e mai bine la bulgari! Așa că
a luat un TIR de carne și s-a dus la plajă!
A avut dreptate, acolo nu l-a băgat în seamă decât cei
ce i-au furat mașina personală, din care nu a mai găsit decât numărul! Bine că
nu i s-a întâmplat asta la noi, că trebuia să plătească chirie pentru păstrat
numărul!
Întro dimineață, în timp ce hălăduia pe plajă, i-a
apărut în fața ochilor săi degresați un portbagaj săltăreț, demn de admirația
sexului foarte tare, proptit pe două super-mișto picioare, iar deasupra lor, torsul Afroditei, sculptat de Michelangelo! Minunea blondă legăna ansamblul
folcloric cu atâta măiestrie, că Tupeul nostru a rămas Țuț! Iată că până și Tupeul românesc poate avea
sincope în comportament, depande de cine are caroseria mai înaltă și mai fățoasă!
Nu se putu abține să-i tragă un fluierat, ce determină atacul cerebral la două
babe costelive, plus un pârț produs de un bebeu ancorat de sânul matern! Dacă nu
l-ar fi însoțit și cu străvechiul strigăt românesc de admirație, exprimat în
limba pur - maternă - Vai de … inima mea!, poate
ar fi rămas, și acum, singur și neîmpiedecat!
Ghinionul său a fost că dama s-a răsucit scurt,
retezându-i carotida cu poșeta, făcându-l să-și înghită fluieratul, cu tot cu
fluier, în timp ce urechile înregistraseră măgulirea tipei - Tu ce … sufletul mătii vorbești ca un mistreț,
că-s româncă, boule!
Lovitura n-a fost nimic pe lângă surpriza că fața
nevricoasă, vag - încântată, aparține Nesimțirii, fosta lui nevastă cu foste acte! Deși
rămas fără suflu, asta datorită dublului șoc fizico-psihic-chimic, trebui să
recunoască faptul că aia nu semăna cu muierea lui, fostă concurență la hipopotami! Cu inima-n chiloți și cu puțină
gâjâială în gât, se scuză pentru cuvinte, mai puțin pentru comportament, și
îndrăzni s-o invite la o cafea – fripte! Stupefacție! Fără umbră de fandoseală,
Nesimțirea acceptă invitația și se treziră bot în bot pe o terasă însorită!
Aici află Tupeul că fosta se operase esthetic și incomplet, deoarece păstrase
fața și obiceiurile! Ce mai! era aceeși mufă, pe soclu de marmură!
Începând din acel moment, fiecare a simțit că timpul a
depus la picioarele lor, (sau invers!) mai
multă înțelepciune și, mai ales, mai multă înțelegere pentru cel/ cea
vis-à-vis de tine!
Iar după ce s-au nimerit la masă cu Năică și Marghiolița,
eroii din postarea RĂU CU RĂU, DAR MAI RĂU E FĂRĂ RĂU, auzind povestea
acestora, și-au dat seama că nu există coincidență pe lume, totul e planificat,
cum era și reîntâlnirea lor! Și s-au hotărât, după modelul celorlalți doi, s-o
ia de la capăt!
De data asta, nunta a fost una modestă
și cu multe privăți, deoarece s-a vrut serioasă! Cei 250 de participanți, aleși
pe sprânceană, au fost solemni precum un cor de maici duse la bordel, mai lihniți
decât cărbunii respectivi și mai veseli decât un cârd de gâște vaccinate
antirabic!
Ca
să nu iasă în relief, evenimentul s-a petrecut la munte, într-un decor mirific,
unde stâncile acoperite cu mușchi făceau concurență la cefele de taur ale
participanților! Meniul a fost consistent, ca de obicei, din care a lipsit
porcul și vaca, dacă luăm în considerare că au lipsit și părinții mirelui, și
ai miresei!
Tupeul
a renunțat la manele, ceea ce a făcut ca 80% dintre invitați să-și aducă aminte
că au o treabă, dar n-a fost bai! Esențele scumpe se țin în recipiente mici,
așa cum a fost și cu băutura, ținută, din acest motiv, în degetare!
Mirii
se sorbeau din ochi, până s-au matolit
de tot, erau clei pe la 2 dimineața, când s-a incercat iarăși, a 6-a oară, să se
fure mireasa!
S-au
trezit peste trei zile, întro cabană în Munții Bărgăului, decojiți de haine,
bani și de caracter. Abia atunci s-au gândit să stea de vorbă și să se întrebe
ce mai fac! Iar când Nesimțirea l-a întrebat pe Tupeu din ce mai trăiește,
acesta a luat poziția Sfinxului-cu-Praz-în-Gură, brusc interesat de poziția norișorilor! Și cum femeile nu se
lasă cu una, cu douăj'două, după 2 ore de insistențe, Tupeul s-a spovedit, așa
că Nesimțirea a aflat că, după un stagiu de o zi în Legiunea Străină, de unde a
fost dat afară și de unde a plecat cu tot stocul de ciorapi ai Legiunii,
proaspătul soț a devenit asasin plătit! Adică lucra la o fermă de curci, pe
post de tăietor de capete!
Presimțind că-i vine și ei rândul,
Nesimțirii îi veni niște necesități, așa că se scuză că se duce până afară! Nu avu
noroc, Tupeul o prinse la 3 km de cabană, de unde o aduse, cu drăgălășenie, în
șuturi, înapoi! Numai ce-și privi soțul
și se hotărî că-i mai bine să spună tot, decât să-l mai vadă scuipând fum pe
nări, încât dragonii păreau foc de tabără! Cu ochii în batistă, acolo unde îi
plasese Tupeul, ea îi mărturisi că a fost nevoită să facă mult șpagat și podul
într-o bombă din Italia, de aia are fizicul așa luxat! Că de unde bani! doar
amândoi fuseseră alungați de către (ne)bunii lor părinți, supărați că îi
făcuseră de cacao, divorțând?
-Ce-am
fost și ce-am ajuns?!? oftară amândoi, după ce se surprinseră unul, pe altul,
cu mâna-n portofelul celuilalt.
Tristețea
puse stăpânire pe sufletele lor, mai ceva decât maioneza tăiată sau iahnia de
fasole cu cârnați – câte vise îți făuriseră ei, pe spinarea altuia! Apoi luară
decizia finală - asta nu e viață, decât cum tine, sărăcan, mai bine singur și
ghiolban!
Am
auzit că vor să se despartă! Pun la cale un divorț cu dare, dar n-au nași!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu