duminică, 3 decembrie 2017

NOROCUL ȘI MÂNA LUI NOROCOASĂ!

Fălcosul era amărât  tare de tot – n-avea lescaie și nici șanse de a găsi ceva de lucru! La 55 de ani, după ce toată viața lui de Fălcos nu făcuse altceva  decât să dea la lopată, acum regreta că nu s-a dus la cursul ăla de recalificare, că era pe mocca, nu-l costa nimic! Dar, pe atunci, nu-l dureau mâinile și nici genunchii nu scârțâiau ca o ușă neunsă! Mai fuseseră și vorbele ‘colegilor’, care îl convinseseră că ar pierde timpul! Dacă se ducea, acum era, poate, chelner sau ospătar, deși i-ar fi plăcut mai mult să fie măcelar! Îți dai seama, toată ziua să stai numai între cărnuri!
Laba piciorului drept, aia în care scăpase târnacopul de 1 Decembrie, acum trei ani, începu să-l doară, mai bine să se așeze pe banca asta șubredă, fără o scândură! Alta mai bună, nu e niciuna liberă! Așa a fost toată viața lui, un ghinionist! Când a crezut că i-a pus Dumnezeu mâna-n cap, a constatat că tocmai chelise, n-a avut de ce să-l prindă! Când a dat de un ban mai acătării, ba s-a spart țeava la apă și l-a costat o spinare de bani, ba i-a luat foc bucătăria, abia ce-a scăpat să nu vină pompierii, că trebuia să repare toată casa, ăia nu glumesc, când dau drumul la apă!
Stă și gândește - Cum o fi să ai bani mulți, cum au ăia din filme? Sau cum au aia, pe care îi freacă DNA-ul, nu cred că mai știu pe cât se bazează, vorba cântecului - fără număr, fără număr! Ce-aș face eu dacă aș fi în locul lor, cu atâția bani? M-aș distra, ce mama naibii, o viață are omul și-o...! Numai la plajă aș sta, să mi se usuce ciolanele, că toată viața mea le-am ținut în șanturi, rigole și fundații! Aș pune mâna pe o bunăciune, cum sunt asistentele alea, de la televizor, numai în bikini să stea! Să mânânce cu Tanga  pe ea și să mă bucur și eu de priveliște, că numai ciment am în nas și-n ochi! Dacă stau bine și gândesc prost, n-am avut niciodată concediu! Când vroiam să-mi iau concediu, venea Patronuși se milogea de noi, să nu-l lăsăm, că dă faliment, că și el ne-a dat în plus, când am avut nevoie! Că doar acum e în cărți și pierde liftul! Noi, îi eram datori, lasă concediul! că și-așa nu știi ce-i ăla! Cum să te duci tu la mare, intră marea la bănuieli, când ți-o vedea bătăturile din palme? Cum să te duci la munte, fuge muntele cu pădurea-n spinare! Cu fața asta, a ta, bătută de vânt, se sperie și ursul, face atac de cord! Cad nucile din copac, unde au mai văzut ele lopătar, la iarbă verde? Poate doar cerb lopătar, că ăla nu pute a transpirație îndoită cu var?
Cum se fasolea  Fălcosul, ochii îi căzură pe geanta de sub bancă! Parcă asta nu era când am venit! Ce-o fi în ea? își zise el, aruncând ochii roată, să vadă dacă nu-l privește careva. Măiculiță, ce de bani! dădu să urle, deschizând-o  și uitându-se în ea!
Geanta era plină cu euroi, nu mai văzuse în viața sa atât de mulți bani!
Inima îi sări în gât și fu cât pe ce să i se spargă un vas de sânge! Simți că se sufocă și începu să respire rar, poate îi va intra și lui, aerul, în plămâni! Când își mai reveni, se cutremură și se înfierbântă, în același timp, speriindu-se ca la accident feroviar, și bucurându-se, ca un copil, căruia îi arată mama sânul!
Am pus-o, om m-am făcut! am bani și de munte și de mare, și de stat la soare! În Hawai mă duc, să-mi crească păr blond pe piept, de la bronzaj! Să beau coctail cu umbreluțe și cu un pui de măslină! Să mă thailandeze, pe toate părțile, o fătucă, un sfert din vârsta mea! Apoi să-mi iau o mașină, de 200.000 euro, să moară cartierul, când o să trec cu ea!  Și-o vilă, mare cât Casa de Cultură! Cu jacuzzi și piscină în spate! Două piscine! 20 de camere și 3 băi! Ba nu, două vile! Una aici, în oraș, și una la munte! Mă las de serviciu, nu mai muncesc până mor! Ce tot atâta muncă, omul trebuie să se mai și distreze, că doar nu-i sclav pe plantație!
Stai așa! că eu n-am carnet de conducere! Ei, îmi cumpăr unul, ce nu se face cu bani!  De învățat, nu știu dacă mai pot! Nu prea mă mai duce mintea să învăț, n-am mai deschis o carte, de când citeam MOROMEȚII, la lecturi particulare, la școală! Mai bine îmi iau șofer! Ba nu! o șoferiță nurlie și dată dracului! să se dea polițiștii de la Rutieră deoparte, când o văd! Adică, când NE văd! Că eu n-oi fi  doar spuma păpurișului! Dar dacă îmi face vreo figură și mă lasă-n drum? Dă-o dracului de mașină, nici până acum n-am mers cu mașina mea, nici de acum n-o să mai merg!
Și vilele, vilele la ce-mi trebuiesc? Nu pot sta la hotel, să trebuiască să plătesc întreținerea la vile și să dau toți banii aștia, când pot sta și la hotel? Ce hotel, găsesc unde să stau, nu-mi trebuie mie, hotel! Păi cât dau pe-o cameră acolo, pe lună, mănânc, acasă, la mine un an! Am uitat de mâncare, de-acum o să merg la un die..de ăla de ții regim, că ar fi vremea să am grijă de mine, nu mai sunt tânăr, să înghit orice! Cu atâția bani, pot să-mi permit și icre negre! Dar am auzit că nu se mănâncă cu pâine și au gust nasol, nu-s ca icrele de hering! Da! da! cred că e timpul să mă duc și la un control medical, n-am făcut, vreodată, unul! Dar dacă mă găsește bolnav - mort, cu cancer sau altă chestie, nu-i mai bine să nu știu? Nici la doctor nu mă duc, să-i fac lui fundu’ mare! Mai bine mor fără doctor,  fără să știu când și de ce!
Banii ăștia nu-s buni, dacă află fosta mea soție de ei, mă dă în judecată, să-i dau partea ei pentru copii! Așa că se mai duce  o parte din ei, rămân mai puțini pentru mine! Să nu-i spun? Dar dacă află, mă halește cu fulgi cu tot! Am să dau o parte la prieteni, să se bucure și ei! La rude, nu le dau nimic, că-s măgari și toată viața și-au mâncat de sub fund! Prietenii, or să fie bucuroși! Da’de ce să  le dau și lor, ei nu știu să muncească, le trebuie mocca?  Să-i învăț cu nărav, să vină toată ziua la ușa mea, să ceară bani? Să învețe să facă economii, nu să ceară la alții!
Mai bine fac o biserică, am văzut că așa te mai speli! Te mai speli de păcate! Vin credincioșii și se roagă pentru sănătatea ta! Te pomenește popa în  rugăciuni! Te vede și Dumnezeu mai aproape! Dar de ce să dau la biserică, să-i intre popii în buzunar, că n-am văzut nicio pomană făcută cu banii bisericii, tot cu ai enoriașilor? Dacă dau, e ca și cum i-aș arunca în canal, de unde știu eu, că mă pomenește popa? Ce! eu stau toată ziua în biserică, să-l pândesc? Aoleu! Dar unde e geanta cu bani? Bănișorii mei, unde v-ați ascuns, că plânge tata după voi!
Mai  bine așa, ce-am avut și ce-am pierdut! Mai multe probleme, nici nu prea aveam din astea! Mai bine sărac și curat, decât prost și îngălat! Cum începusem eu să gândesc!


 GAME OVER!”
Pe ecranul mare cât o clopotniță, jocul se terminase. Dumnezeu și Scaraoțchi se priviră în ochi, bine dispuși!
-   Doamne, meci egal! Patru mii, la patru mii de suflete! Totuși, conduci detașat în clasament! Nu știu ce faci, dar mă iei! Experiență, noroc, amândouă! Uite, ăsta era al meu, dar l-ai răsucit, deși i-am întins capcana cu biserica! Noroc că ai joy-stickul mai manevrabil! Mai facem unul, așa, de revanșă, pe azi?

  

Niciun comentariu: