Vine Crăciunul! Vin iarăși, sărbători!
Mă pregătesc de luptă, și-ncet, mă iau fiori!
Vai, cât de multă muncă! Deranj și istovire
Ne-așteaptă de acum! Și-ți trebuie simțire
Să le rezolvi pe toate! Sunt multe de făcut!
Dar și plăcută clipa în care... le-a plăcut!
Și sunt atâtea, că mă încurc în ele!
Așa c-o iau încet -mă dau la lucruri grele,
Și mă încurc mai tare! În loc de măturoi,
Învârt în aer, mândru, cățel de usturoi!
Mă-nvârt în jurul cozii, să caut telefonul!
Ajung să conversez, acid, cu tirbușonul
Caut pămătuful! Vreau să înlătur praful!
Mă șterg, rapid, pe față, și murdăresc cearceaful!
Aspiratorul, un nemernic, s-a așezat în cale!
Îl ocolesc și calc, ca blegul, în muntele de oale!
Șurubul de la priză s-a desfăcut, măgarul!
Nu mai găsesc o sculă! Și meșteresc cu parul!
Veioza s-a stricat și nici cablu nu are!
Așa c-o folosesc, mai lesne, ca vază, pentru floare!
Soneria sună mai rău ca Ambulanța!
Aș vrea să o repar! Și folosesc doar clanța!
Cu flexul mic, pilesc o bătătură
Și cu cel mare, topesc niște untură!
Nu mai frământ cu mâna, că palmele mă dor!
Mai am puțin și urlu! Am gânduri de omor!
Deodată! în suflet hapsân adie, încet, o briză -
Și cade, brusc! perdeaua, precum și o corniză!
Și-n balamucul ce-n casă s-a stârnit
Răsare un gând aparte - Ce naiba m-a pălit?
Așa văd, eu, Crăciunul, răpciugă și sudoare?
Sau vreau să îl întâmpin cu pâine și
cu sare?
Cu vorbe simple și fără-nflorituri,
Cu dragoste și pace, cu multe urături!
Cu gânduri mici și albe, cu inima curată,
Să fie cum a fost! Crăciun, de altădată!
Fără alergătură, fără idei și ură
Fără cîrnați și tobă! Rămân doar la friptură!
Aș vrea să râd în soare, iar bucuria mea
Doar liniște aducă, atât cât s-o putea!
Mai vreau și sănătate, atât mai cerșesc!
Și toate cele bune, și vouă vă doresc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu