duminică, 28 octombrie 2018

(A)MESTECÂND CUVINTE, CARE MOR!(III)

V-ați lămurit cum e latina?
Sau v-au luat, din nou, lumina?
Dacă nu v-am îmbârligat deajuns,
Să știți că doar la greacă am ajuns:

Sunt la anaghie - gândesc că-s tacticos
Dacă nu-s doxă și sunt plicticos!
Ce mai polologhie, că e cărturar,
Dacă nu-i cartofor și nu e cârciumar?!
E cu dichis  - te fandosești oleacă,
Dacă de pricopseală, ușor, ți se-apleacă!
Cu patimă, scoți fața de scrumbie,
Când nu ai schepsis la paranghelie!
Țâfnoasă-i tagma ta, stând la taifas,
Când doar zîzanie și marafeturi au rămas!
Nu-i nicio noimă, să mori de-oftică-n pat,
De chiverniseală și de țoale, ahtiat!
Măcar o strachină cu stafide și fidea,
Să drămuiesc din ieftineala mea,
Sau să mă zugrăvesc pe-un calapod anost,
Cu un condei, mâncând spanac de post!
V-ați sinchisit, vreodată, de acele cordeluțe
Care vă buzunăresc de zahăr și de părăluțe?
Nu am cerneală - n călimară și vorbe, alandala,
Să fiu simandicos cu limba și gargara!
Oricum, mai sper să am în “hardughie”
Minte destulă, să mă opresc din nebunie!

Sper că nu v-ați plictisit ! Oricum, o să vă treacă!
Că multe mai luarăm, toptan, din limba greacă !
Mă simt cam obosit, sondând limba lui pește!
Iar data viitoare, o dăm și pe rusește!


Niciun comentariu: