(NEW!)Primarul
auzise că e unul care nu
vrea să se alinieze în front, așa cum edilul decretase - toți din jurul lui erau
hoți, bețivi, bătrâni și puturoși! Mândru de programul cu care câștigase
alegerile, făcut de un tembel, întrun moment de semi-luciditate, primarul
fusese foarte mândru de clasificarea sa, dovedită cu sârg de cetățenii urbei.
Și acum se găsise unul căpos, să iasă din clasificare, să-l amendeze la
țurloaie, să-l calce pe cei doi nervi rămași și să nu-l lase să doarmă noaptea,
ca să doarmă ziua. Singura consolare era că „răzvrătitul“
nu era român sadea, ci grec
naturalizat prin preajmă! Ediluțul, spaima revoltaților și mama adoptivă a
asistaților de pretutindeni, hotărâ să facă cunoștință cu grecul care-i strica
socotelile, poate va reuși să-l convingă să treacă de partea lui, să nu-l mai
facă de râs!
Bâdâdâi vreo oră, timp în care trecu printre trei mormane
de gunoi, ce simulau Everestul, pe lângă cele blocuri de locuințe lacustre
sociale, din care mai rămăseseră doar partea cu “uințe”, înregistră fermele de porci
ținute cu pomenile din cimitir, ca să ajungă la poarta din fier forjat, unde
presupunea că stă dușmanul său de clasificare.
Când
să se declare dezamăgit de singurătate, nevăzând pe cineva prin curtea curată
ca o farmacie,(nu ca aia de unde se aproviziona, e doar o figură de pistil!),
zări un nene încălțat cu cizme de cauciuc, ce tăbârcea un butoi de vreo 300 de
litri.
-Hei!
Stăpânul dumitale e acasă? se răsti la acesta, luându-l prin surprindere,
tehnică care-i ieșea mereu în timpul ședințelor de consiliu local, când ținea
să-i treacă vreun proiect personal.
Celălalt
ridică din umeri, ceea ce putea să însemne orice, dar lăsă butoiul și veni să
deschidă poarta.
Primarele
fu uimit de așa curățenie: nu era fir de iarbă, nu exista pic de gunoi, toate
erau aliniate, iar bunul gust se zărea peste tot! Casa, fostă țărănească,
fusese renovată, se vedeau peste tot elementele moderne, inclusiv, separat, o
sauna tip cabană! Terasa pietruită era mărginită de un gărduleț din lemn de
stejar, material din care era compus și mobilierul exterior. Numai anexele,
lungi cât curtea, erau din lemn de brad, acoperite cu șindrilă, iar dincolode
gard, se vedea pomii din livadă, - zero, iarbă, plini de rod!
“Mă! ce înseamnă să ai purcoi de bani și o armată de slugi!”
gândi Primarul
Trafalete, decis să nu plece până nu-l convinge pe proprietar să intre în
partidul lui. Vrând să arate că e prietenos cu oamenii de rând, rânji la argat
și-l întrebă ce face la ora aia, pe când soarele bătea nemilos.
-Pregătesc vasele pentru vin și făcut țuică! veni răspunsul,
fără jenă, răutate sau rea - voință.-Vine toamna!
-Las’ să vină, că nu-i prima orară când vine! se arătă mintos
Trafalete. - Dar ceilalți, unde sunt, că doar n-oi munci singur- singurel?
-Eu muncesc singur! De la 04.00 dimineața și până seara,
pe la 21.00!
“Al
dracului exploatator! Muncește
oamenii, crede că-s robii lui! Am să anunț ITM-ul, să vadă cum își fac unii,
averile!” se enervă, în sinea lui,
primarul, mai ales că mai găsise pe unul care nu era nici puturos, nici bețiv,
nici hoț, cum hotărâse el!
- Da’ concediu, nu ai? nu se lăsă el.
- Îmi iau libere, cînd îmi trebuie! E nevoie de mine
aici, eu fac toată treaba! Rânesc la porci, hrănesc păsările, că sunt vreo 300!
Îngrijesc tot ce-i aici și vând ce iese! Dar nu înțeleg - ce sunt atâtea
întrebări?
- Eu sunt primarul și aș vrea să vorbesc cu stăpânul
casei, întro problemă delicată! Nu te interesează pe tine, du-te și cheamă-l!
Omul nu apucă să răspundă, că din casă ieși stăpâna
casei, echipată de plecare:
-Oh! Domnul primar, ce onoare! Poftiți, intrați, să vă
servesc cu ceva rece! Scuzați-l pe soțul
meu, așa e el, când mai stă pe-acasă și nu pleacă cu afaceri, nu prea vorbește
cu nimeni! Dar nu-i ursuz deloc, îi place vorba și-un pic de tărie, puțin, nu
mult! Nu te duci să te schimbi, că avem oaspeți la prânz? se adresă ea, purtătorului
de cizme.
Primarului Trafalete îi căzu, cu viteză, cerul în cap –
nu cumva...?Abia când omul dispăru în
casă, îndrăzni să întrebe gazda, pe șoptite:
-Nu cumva era soțul dumneavoastră?
-Bineînțeles!
doar el ține toată casa și curtea! La noi, doar când se aglomerează treburile,
luăm un om - doi, restul le face el! Eu, cu soră-mea, suntem cu curățenia în
casă și cu gătitul, restul sunt ale lui! Doar cînd pleacă cu afaceri prin
Europa, sau când merge la băi, vine o rudă, să-i țină locul! Cum credeți că
și-a făcut averea, dormind? Nu-i foarte bogat, are doar un lanț de magazine în
patru țări europene, mai puțin la noi, unde l-a terminat legislația! De aceea
arată ca unul de 40 de ani, deși are peste 65! Muncește mult și nu fuge de
muncă! Încearcă orice, din care să scoată bani
prin muncă proprie, și, dacă nu merge cu profitul, se lasă de aia și se
apucă de altceva! Și ce spuneați că vreți să discutați cu soțul meu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu